Ultima oră

La Circ...
Un accident banal –
Un acrobat,
Un salt mortal
Şi...
Acrobatul nu s-a mai sculat...

Alămurile din orchestră au tăcut,
Iar clovnii din arenă au ţipat...
Dar publicul din staluri n-a crezut
Că poate fi şi-un accident adevărat
Şi-a fluierat...
Zadarnic –
Mortul n-a mai înviat...

Păcat de el!...
Era un tânăr acrobat frumos,
Cu corpul tatuat de sus şi până jos,
De care publicul se minuna,
Când îl vedea-ndoit ca un inel,
Sau când pe bara fixă se-nvârtea
Ca o morişcă de cafea
Cu balerina lângă el!...

Dar balerina nu-l iubea!...

Povestea lui?
Hm!...
Povestea mea –
A mea,
A ta
Şi-a altora!...

Acelaşi accident de circ, banal...
O zi relâche,
Şi-apoi, la fel,
Cu-aceeaşi balerină lângă el,
Alt acrobat...
Alt salt mortal!...

Degeaba....

Cît de repede s-au dus
Anii ăştia ce trecură
Numai am văzut că nu-s
Şi-am îmbătrînit în ură
Ochii ni s-au micşorat
Buzele se subţiară
Fiii ni s-au cocoşat
Şi-au plecat scarbiţi din ţară
Degeaba, pentru noi luminile s-au stins
Degeaba, în mijlocul verii noastre-a nins
Degeaba, ne-au secat fantanile şi plang
Degeaba, păsările gureşe din crang
Doamne cat am mai crezut
Că ne ţii candela aprinsă
Şi noi tot ca la-nceput
În genunchi, cu mîna-ntinsă
Milogindu-ne mereu
Aşteptăm pe scurtătură
Ocolind drumul cel greu
Să ne pice para-n gură
Cum ne mai vedeam zburînd
Vulturi albi, feriţi de rele
Cei aleşi, cei scoşi din rand
Rad luceferi printre stele
Dar suntem cum am rămas
De cînd ne-am vandut norocul
Orbi de orbi, fără de glas
Căutandu-ne iar locul
Degeaba, pentru noi luminile s-au stins
Degeaba, în mijlocul verii noastre-a nins
Degeaba.

Tudor Gheorghe

Ultimul tren

O să te uit cînd o să-ncep să scriu.
Va fi Chopin, şi vară, şi tîrziu,
oraşul va fi mort precum era
zîmbetul tău în amintirea mea,
în jur vor fi şi biscuiţi, şi ceai,
şi cărţi de vrăji, şi tropote de cai,
şi sîni fragili, şi vin, şi cozonac,
şi puşti tembeli, ce au scăpat de bac,
iar mie îmi va fi atît de dor
de cum mă învăţai cîndva să zbor
încît nici anotimpul n-o să-l ştiu
şi-o să te uit ca să încep să fiu.